Porumbeii sunt printre puținele păsări care pot bea apă prin sucțiune, folosindu-și ciocul ca pe un pai.

Mecanismul de băut al porumbeilor (familia Columbidae) este o raritate biologică numită sucțiune activă. În timp ce 95% dintre speciile de păsări se bazează pe gravitație sau pe capilaritate pentru a transporta apa către esofag, porumbeii au evoluat să folosească un sistem de pompare faringiană. Aceștia își mențin ciocul scufundat și utilizează mișcări ritmice ale limbii și ale laringelui pentru a crea o presiune negativă.Studiile ornitologice publicate în jurnale precum 'The Auk' explică faptul că această adaptare implică o musculatură specializată a gâtului care funcționează similar cu un piston. Această metodă este de aproximativ trei ori mai eficientă din punct de vedere al timpului decât metoda clasică de 'aplecare și ridicare' observată la galinacee sau paseriforme. Viteza de hidratare este critică deoarece punctele de apă sunt zone de mare risc unde prădătorii atacă frecvent.Cercetătorii de la Universitatea Harvard au documentat că, pe lângă porumbei, doar câteva alte grupuri, cum ar fi turturelele și anumite specii de păsări de deșert (Pteroclididae), posedă această abilitate. Această trăsătură anatomică le permite să consume cantități mari de apă în doar câteva secunde. Această eficiență este un avantaj evolutiv major, permițându-le să colonizeze medii diverse, de la orașe aglomerate până la regiuni aride unde apa este rară și periculoasă de accesat.