Plajele cu nisip negru se formează atunci când lava vulcanică se răcește brusc la contactul cu apa oceanului.

Procesul de formare a nisipului negru este un fenomen geologic fascinant numit fragmentare hidroclastică. Atunci când lava bazaltică fluidă atinge apa mării, diferența de temperatură de peste 1.000°C provoacă o expansiune violentă a vaporilor, care sfărâmă roca topită în particule de sticlă vulcanică numite sideromelan.Un exemplu iconic este plaja Reynisfjara din Islanda, situată lângă vulcanul Katla, unul dintre cei mai activi din țară. Studiile geologice arată că acest nisip este compus în principal din bazalt bogat în fier și magneziu, ceea ce îi conferă culoarea neagră intensă și o densitate mult mai mare decât a nisipului obișnuit din cuarț. Această greutate ridicată face ca granulele să fie mai puțin afectate de vânt, dar mai vulnerabile la eroziunea marină pe termen lung.Spre deosebire de plajele albe, care se pot regenera prin eroziunea coralilor sau a scoicilor, plajele negre sunt finite. Fără o sursă constantă de lavă proaspătă de la erupții recente, cum a fost cea a vulcanului Kilauea din Hawaii în 2018 care a creat noi fâșii de nisip negru la Pohoiki, aceste plaje dispar treptat sub acțiunea valurilor. Cercetătorii de la United States Geological Survey (USGS) monitorizează constant aceste schimbări de coastă pentru a înțelege ciclul de viață al acestor ecosisteme rare.