Machiajul din epoca barocă era letal, conținând ingrediente toxice care distrugeau pielea și organele interne.

Popularitatea tenului alb ca varul în perioada barocă și rococo a dus la utilizarea pe scară largă a 'ceruzei de Veneția'. Acest produs cosmetic era compus din carbonat de plumb bazic, o substanță extrem de toxică atunci când intră în contact direct cu pielea umană pe perioade lungi. Expunerea constantă la plumb inhibă sinteza hemoglobinei și afectează sistemul nervos central, ducând la simptome precum 'colica de plumb' și encefalopatie.Un caz istoric celebru este cel al Mariei Gunning, Contesă de Coventry, care a murit în anul 1760 la vârsta de doar 27 de ani din cauza otrăvirii cu plumb de la machiaj. Moartea ei a fost atât de mediatizată încât a început să schimbe percepția publică asupra siguranței cosmeticelor. Pe lângă plumb, roșul intens al obrajilor era obținut folosind cinabru, un mineral care conține sulfură de mercur. Mercurul este un neurotoxic puternic care poate provoca pierderea dinților și inflamații severe ale gingiilor.Cercetările moderne efectuate de instituții precum Muzeul Victoria și Albert din Londra confirmă că aceste produse lăsau pielea cenușie și plină de ulcerații. Pentru a masca aceste defecte, nobilii foloseau 'mouche' sau petice de mătase neagră, care au devenit un accesoriu de modă obligatoriu. Această perioadă rămâne în istoria medicinei drept una dintre cele mai periculoase ere pentru sănătatea publică din cauza standardelor estetice nerealiste. Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, legislația a început să restricționeze utilizarea metalelor grele în produsele destinate îngrijirii personale.