Aurora Australă poate fi auzită în condiții de liniște absolută.

Timp de secole, exploratorii și populațiile indigene din regiunile polare au raportat sunete ciudate în timpul aurorelor, însă comunitatea științifică a rămas sceptică până recent. În anul 2012, cercetătorul Unto Laine de la Universitatea Aalto din Finlanda a reușit să înregistreze și să confirme existența acestor sunete. Studiul a demonstrat că zgomotele nu provin de la aurora propriu-zisă, care se află la peste 100 de kilometri altitudine, ci dintr-un strat mult mai apropiat de sol.Fenomenul este cauzat de un strat de inversiune termică, unde aerul cald se așază peste un strat de aer rece, captând sarcinile electrice. În timpul unei furtuni geomagnetice intense, acumularea de electricitate statică în acest strat se descarcă brusc sub formă de impulsuri magnetice. Această descărcare produce sunete scurte, similare cu niște scântei sau cu foșnetul frunzelor, la o înălțime de aproximativ 70 de metri.Cercetările publicate în cadrul Conferinței Internaționale de Acustică din 2016 au arătat că aceste sunete pot apărea chiar și atunci când aurora vizibilă nu este extrem de strălucitoare. Totuși, ele rămân extrem de greu de detectat din cauza nivelului lor scăzut de intensitate sonoră. Această descoperire a validat în sfârșit relatările istorice ale martorilor care susțineau că pot „auzi” luminile nordului și sudului.