Ce descoperire accidentală făcută de nomazii antici a dus la apariția iaurtului?
Iaurtul a fost descoperit accidental de triburile nomade care păstrau laptele în stomacuri de animale.
În urmă cu mii de ani, nomazii din Asia Centrală transportau laptele în burdufuri din piele sau organe de animale. Căldura și bacteriile naturale din aceste recipiente au fermentat laptele, transformându-l într-o compoziție densă și rezistentă. Această descoperire a permis păstrarea laptelui pentru perioade mult mai lungi.
Nerd Mode
Istoria iaurtului începe în perioada neolitică, aproximativ în anul 6000 î.Hr., în regiunea Asiei Centrale și a Mesopotamiei. Triburile de păstori nomazi foloseau stomacuri de rumegătoare pe post de recipiente pentru transportul lichidelor. Aceste organe conțineau în mod natural enzime și bacterii lactice care au declanșat procesul de fermentație sub influența temperaturilor ridicate de peste 30 de grade Celsius.Microorganismele responsabile pentru această transformare sunt în principal Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus. Aceste bacterii consumă lactoza din lapte și o transformă în acid lactic, proces care scade pH-ul și duce la coagularea proteinelor. Această aciditate crescută acționează ca un conservant natural, împiedicând dezvoltarea bacteriilor patogene care ar putea altera produsul.Prima mențiune scrisă despre beneficiile iaurtului apare în textele lui Pliniu cel Bătrân, care nota că anumite triburi barbare știau să îngroașe laptele într-o substanță cu o aciditate plăcută. În secolul al XI-lea, dicționarele turcești precum Diwan Lughat al-Turk descriau deja consumul larg răspândit de iaurt în rândul populațiilor turcice. Știința modernă a confirmat aceste procese abia în 1905, când studentul bulgar în medicină Stamen Grigorov a izolat bacteria care îi poartă numele țării sale.
Fapt verificat
FP-0003030 · Feb 17, 2026