Vidul din Boötes este o regiune uriașă din spațiu, cu un diametru de 330 de milioane de ani-lumină, care este aproape complet goală.

Descoperit în anul 1981 de către astronomul Robert Kirshner și echipa sa de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, Vidul din Boötes rămâne una dintre cele mai mari anomalii cosmice cunoscute. Această regiune sferică are un diametru uluitor de aproximativ 330 de milioane de ani-lumină, reprezentând circa 0,27% din diametrul întregului univers observabil. Localizat în proximitatea constelației Boötes, acest spațiu este adesea numit „Marele Nimic” datorită densității sale extrem de scăzute de materie.Conform modelului standard al cosmologiei, materia din univers este distribuită sub forma unei rețele complexe, numită „pânza cosmică”, unde galaxiile se grupează în lungul unor filamente dense. Vidurile sunt spațiile dintre aceste filamente, însă dimensiunea Vidului din Boötes depășește orice așteptări teoretice. În mod normal, un volum de acest tip ar trebui să găzduiască mii de galaxii, dar observațiile realizate de-a lungul deceniilor au confirmat prezența a doar 60 de galaxii izolate, dispuse într-o structură ce seamănă cu un deget.Oamenii de știință, precum Greg Aldering, au propus teoria conform căreia acest supervid nu s-a format dintr-o dată, ci prin fuziunea mai multor viduri mai mici. Acest proces este comparat frecvent cu modul în care bulele de săpun se unesc pentru a forma o cavitate mai mare. Această ipoteză explică de ce galaxiile găsite în interiorul său sunt aliniate într-o formă tubulară, reprezentând probabil rămășițele filamentelor care separau anterior vidurile mai mici înainte de coliziunea lor cosmică.