New York City a devenit o putere financiară globală prin controlul comerțului cu bumbac din sudul american.

Ascensiunea economică a New York-ului în secolul al XIX-lea a fost strâns legată de economia sclavagistă a Sudului american. Deși sclavia a fost abolită în statul New York în 1827, instituțiile financiare de pe Wall Street au continuat să prospere prin finanțarea plantațiilor de bumbac. Bumbacul reprezenta peste 50% din totalul exporturilor americane înainte de Războiul Civil, iar New York-ul era nodul central prin care treceau aceste mărfuri.Băncile din Manhattan, precum City Bank of New York (astăzi Citibank), ofereau credite vitale plantatorilor pentru achiziția de terenuri și forță de muncă. Companiile de asigurări din oraș, inclusiv precursori ai unor giganți de astăzi, emiteau polițe pentru a proteja transporturile maritime de bumbac către Europa. Această infrastructură financiară a transformat orașul dintr-un simplu port într-un centru bancar de talie mondială.Istoricul Sven Beckert, în lucrarea sa „Empire of Cotton”, subliniază că profiturile din bumbac au finanțat dezvoltarea infrastructurii urbane și a pieței bursiere. Până în anul 1860, legăturile economice erau atât de puternice încât primarul New York-ului, Fernando Wood, a sugerat chiar ca orașul să se separe de Uniune pentru a proteja comerțul cu bumbac. Această dependență financiară explică de ce Wall Street a devenit inima capitalismului american modern prin exploatarea resurselor din Sud.