Kilauea nu este un munte ascuțit, ci un vulcan scut cu pante line, format de o lavă la fel de fluidă ca siropul de arțar.

Kilauea este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pământ, situat în partea de sud-est a Insulei Mari din Hawaii. Acesta face parte din categoria vulcanilor scut, caracterizați prin acumularea succesivă de straturi subțiri de lavă bazaltică. Această lavă are un conținut scăzut de silice, ceea ce îi conferă o vâscozitate redusă și îi permite să curgă rapid pe pantele line.Temperatura lavei de la Kilauea atinge adesea 1.160 de grade Celsius, menținând fluiditatea necesară pentru a parcurge zeci de kilometri până la ocean. Un studiu realizat de United States Geological Survey (USGS) subliniază că erupția istorică din zona Puʻu ʻŌʻō, începută în 1983, a adăugat peste 200 de hectare de pământ nou insulei. Această activitate neîntreruptă până în 2018 a demonstrat dinamica unică a punctelor fierbinți de sub placa tectonică a Pacificului.Morfologia sa este radical diferită de cea a stratovulcanilor, precum Muntele Fuji, care produc magmă vâscoasă și erupții explozive. În schimb, Kilauea prezintă erupții efuzive, unde gazele scapă ușor din magmă, reducând riscul de explozii catastrofale dar mărind aria de acoperire a lavei. Vulcanul are o calderă centrală vastă, formată prin prăbușirea vârfului în urma golirii rezervoarelor de magmă subterane.Cercetările geologice indică faptul că Kilauea are o vechime cuprinsă între 210.000 și 280.000 de ani, apărând deasupra nivelului mării acum aproximativ 100.000 de ani. Monitorizarea constantă prin Observatorul Vulcanologic din Hawaii oferă date cruciale despre modul în care aceste structuri colosale continuă să modifice geografia terestră. În prezent, Kilauea rămâne un laborator natural esențial pentru înțelegerea vulcanismului de tip scut la nivel global.