Urșii koala au un „șezut” natural din cartilaj dens care le permite să doarmă confortabil pe ramurile dure.

Specia Phascolarctos cinereus, cunoscută sub numele de koala, prezintă o structură anatomică rară numită cartilaj ischial. Acest strat gros de cartilaj fibros este fuzionat direct cu oasele bazinului, oferind o bază rigidă, dar elastică, pentru susținerea greutății corporale. Cercetările publicate de Australian Koala Foundation indică faptul că această trăsătură este esențială pentru supraviețuirea lor în arborii de eucalipt.Spre deosebire de alte primate sau marsupiale, koala nu își construiesc cuiburi și petrec între 18 și 22 de ore pe zi dormind sau odihnindu-se. Fără acest „scaun” natural, presiunea constantă asupra țesuturilor moi ar cauza necroze sau dureri cronice. Blana de pe spatele lor acționează ca un amortizor suplimentar, fiind mult mai densă și mai aspră decât cea de pe burtă pentru a rezista abraziunii scoarței de copac.Un studiu realizat de Universitatea din Queensland a demonstrat că această configurație ergonomică le permite să rămână blocați în siguranță în bifurcațiile ramurilor chiar și în timpul somnului profund. Această adaptare este un exemplu de evoluție specializată pentru o nișă ecologică unde resursele de energie sunt limitate. Deoarece dieta lor bazată pe eucalipt este săracă în calorii, conservarea energiei prin somn prelungit în siguranță este vitală pentru metabolismul lor lent.