Cum reușesc iacii să escaladeze munți atât de abrupți?
Iacii pot urca pante abrupte de 60 de grade datorită copitelor special adaptate.
Deși cântăresc până la 900 de kilograme, iacii sunt la fel de agili ca caprele negre. Copita lor despicată se lărgește pentru a distribui greutatea pe zăpadă, iar marginea exterioară dură oferă o aderență excelentă. Interiorul moale al copitei acționează ca o ventuză pe stânci și gheață, oferindu-le o tracțiune incredibilă pe terenuri unde caii sau oamenii nu ar putea supraviețui.
Nerd Mode
Iacul (Bos grunniens) este un mamifer adaptat la altitudini extreme de peste 4.000 de metri în Podișul Tibetan și Munții Himalaya. Structura anatomică a membrelor sale este rezultatul a mii de ani de evoluție în condiții de teren accidentat și hipoxie. Copita iacului este de tip artiodactil, având două degete principale care se pot depărta considerabil pentru a mări suprafața de contact cu solul.Această capacitate de extensie este crucială pentru deplasarea pe zăpadă adâncă, deoarece reduce presiunea exercitată pe centimetru pătrat și previne scufundarea. Marginea exterioară a copitei este formată dintr-un strat gros de keratină care poate penetra gheața și pământul înghețat. În contrast, pernuța digitală interioară este flexibilă și bogat vascularizată, ceea ce îi permite să se muleze pe neregularitățile stâncilor.Studiile biologice arată că iacii au un centru de greutate coborât și articulații extrem de flexibile la nivelul metatarsienelor, ceea ce le permite să își ajusteze echilibrul instantaneu. Această combinație de factori îi face capabili să escaladeze pante cu înclinații de până la 60 de grade, o performanță rară pentru un animal de talia lor. În plus, capacitatea lor pulmonară este de aproximativ trei ori mai mare decât a bovinelor obișnuite, susținând efortul fizic intens la altitudini mari.
Fapt verificat
FP-0008840 · Feb 20, 2026