Piperul negru este un conservant natural care oprește dezvoltarea bacteriilor ce alterează alimentele.

Eficiența piperului negru (Piper nigrum) ca agent de conservare se datorează în principal piperinei, un alcaloid care îi conferă gustul picant caracteristic. Studiile publicate în jurnale precum Journal of Food Science au demonstrat că extractele de piper pot inhiba creșterea unor bacterii periculoase precum Staphylococcus aureus și Escherichia coli. Pe lângă piperină, acest condiment conține terpene și uleiuri esențiale care distrug membranele celulare ale microorganismelor dăunătoare.Istoric vorbind, piperul a fost atât de valoros încât era supranumit „aurul negru” în timpul Imperiului Roman și în perioada Marilor Descoperiri Geografice. În secolul al XV-lea, exploratori precum Vasco da Gama au căutat rute maritime către India tocmai pentru a securiza accesul la aceste mirodenii vitale. Fără refrigerare, carnea se altera rapid, iar piperul era singura metodă eficientă de a masca mirosurile neplăcute și de a preveni toxiinfecțiile alimentare grave.Cercetările moderne efectuate de instituții precum Universitatea de Stat din Kansas confirmă că utilizarea piperului în amestecurile de marinare reduce semnificativ formarea aminelor heterociclice. Acestea sunt substanțe cancerigene care apar în timpul gătirii cărnii la temperaturi înalte. Astfel, piperul nu doar conservă alimentul brut, ci protejează sănătatea consumatorului și în timpul procesului de preparare termică. Importanța sa istorică a modelat rutele comerciale globale și a influențat economia mondială timp de peste două milenii.