„Ora de aur” este intervalul critic de 60 de minute după o traumă gravă, în care intervenția medicală rapidă poate face diferența între viață și moarte.

Conceptul de „oră de aur” a fost popularizat de Dr. R. Adams Cowley, fondatorul primului centru de traumă din Statele Unite, la Universitatea din Maryland, în anii 1960. El a observat că există o legătură directă între timpul scurs de la momentul accidentului și rata de mortalitate a pacienților. Cowley susținea că între momentul rănirii și cel al intervenției chirurgicale definitive nu trebuie să treacă mai mult de 60 de minute.Din punct de vedere fiziologic, trauma declanșează un răspuns sistemic masiv în care organismul încearcă să mențină perfuzia organelor vitale prin vasoconstricție și creșterea ritmului cardiac. Dacă hemoragia nu este oprită rapid, se instalează „triada letală” a traumei: acidoza metabolică, hipotermia și coagulopatia. Odată ce aceste procese ating un punct critic, intervențiile medicale devin adesea ineficiente, indiferent de complexitatea lor ulterioară.Studiile publicate în Journal of Trauma and Acute Care Surgery arată că, deși intervalul de 60 de minute nu este o barieră biologică fixă pentru toți pacienții, reducerea timpului de transport salvează mii de vieți anual. Implementarea acestui concept a dus la dezvoltarea sistemelor de evacuare aeromedicală, precum elicopterele SMURD în România, care scurtează timpul de reacție sub pragul critic. Astăzi, protocoalele Advanced Trauma Life Support (ATLS) sunt construite în jurul ideii de a minimiza timpul petrecut la locul accidentului pentru a prioritiza transportul către o unitate de primiri urgențe.