Vulcanii pot genera propriile fulgere prin încărcarea electrică a norilor de cenușă în timpul erupțiilor.

Fenomenul de fulger vulcanic, cunoscut și sub numele de „furtună murdară”, este un proces complex studiat intens de instituții precum Institutul Smithsoninan și Universitatea Ludwig Maximilian din München. În timpul unei erupții, particulele de cenușă, cristalele de gheață și fragmentele de rocă sunt ejectate cu viteze supersonice. Coliziunile dintre aceste particule duc la transferul de electroni, un proces numit încărcare triboelectrică, similar cu modul în care se generează scântei când freci un balon de haine.Un studiu publicat în revista Science în anul 2007, bazat pe erupția vulcanului Augustine din Alaska, a demonstrat că aceste descărcări apar în două faze distincte. Prima fază are loc imediat după explozie, când gazele ionizate și cenușa părăsesc craterul. A doua fază apare mai sus în atmosferă, unde vaporii de apă îngheață și interacționează cu cenușa, amplificând separarea sarcinilor electrice.Un exemplu extrem a fost înregistrat în anul 2022, în timpul erupției vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha'apai. Rețeaua globală de detectare a fulgerelor a raportat peste 400.000 de descărcări electrice în doar câteva ore, atingând un vârf de 2.600 de fulgere pe minut. Aceasta a fost cea mai intensă activitate electrică înregistrată vreodată în atmosferă, demonstrând forța incredibilă a interacțiunii dintre magma fierbinte și apa oceanului.Cercetătorii folosesc acum aceste semnale radio emise de fulgere pentru a monitoriza vulcanii aflați în zone izolate. Deoarece fulgerele apar aproape instantaneu în timpul unei explozii, ele oferă un sistem de avertizare timpurie mult mai rapid decât senzorii seismici tradiționali. Această tehnologie este vitală pentru siguranța aviației, prevenind intrarea avioanelor în norii de cenușă periculoși care pot opri motoarele în zbor.