Iaurtul a devenit popular în SUA abia în anii '70, fiind promovat ca secretul longevității locuitorilor din Uniunea Sovietică.

Succesul fenomenal al iaurtului în Statele Unite este strâns legat de agenția de publicitate BBDO și brandul Dannon, care au lansat campania „Son of Russia” în 1977. Această reclamă a fost filmată în regiunea Abhazia din Georgia sovietică, o zonă renumită la acea vreme pentru numărul mare de centenari. Mesajul central sugera că o dietă bogată în iaurt este motivul pentru care acești oameni rămân activi și sănătoși chiar și la vârste de peste 100 de ani.Cercetările ulterioare efectuate de antropologi și demografi, precum Zhores Medvedev, au demonstrat că afirmațiile despre longevitatea extremă din Caucaz erau în mare parte mituri. Mulți săteni își exagerau vârsta pentru a evita serviciul militar sau pentru a obține prestigiu social în comunitățile lor. În realitate, certificatele de naștere lipseau sau erau falsificate, iar mulți dintre cei care pretindeau că au 120 de ani aveau, de fapt, în jur de 80.În ciuda lipsei de dovezi științifice solide privind longevitatea extremă, campania a funcționat perfect pe piața americană. Înainte de 1970, iaurtul era considerat un produs de nișă, consumat în principal de imigranți sau de pasionații de hrană sănătoasă. După succesul reclamei, vânzările Dannon au explodat, iar iaurtul a fost rebranduit ca un „superaliment” modern și necesar pentru o viață lungă.Acest fenomen ilustrează puterea marketingului de a schimba percepția publică asupra unui aliment banal. Chiar dacă beneficiile reale ale iaurtului provin din probiotice și calciu, succesul său comercial masiv a fost construit pe o legendă culturală despre nemurirea sovietică. Astăzi, industria iaurtului valorează miliarde de dolari, avându-și rădăcinile în acea campanie publicitară ingenioasă din perioada Războiului Rece.