Stâncile Albe din Dover sunt formate din trilioane de schelete microscopice ale unor alge marine antice.

Stâncile Albe din Dover s-au format în perioada Cretacicului târziu, acum aproximativ 66 până la 100 de milioane de ani. În acea eră, zona era acoperită de o mare caldă și puțin adâncă, unde prosperau cocolitoforele. Acestea sunt alge unicelulare care secretă plăcuțe de carbonat de calciu numite cocolite. Când aceste organisme mureau, cocolitele se scufundau pe fundul oceanului, formând un mâl alb și dens. Se estimează că a fost nevoie de aproximativ 10.000 de ani pentru a depune un singur milimetru de sediment. De-a lungul milioanelor de ani, greutatea straturilor superioare a comprimat aceste depozite în cretă solidă, atingând grosimi de până la 500 de metri în unele locuri. Ridicarea acestor formațiuni deasupra nivelului mării a fost cauzată de mișcările tectonice masive asociate cu formarea Alpilor. Eroziunea continuă exercitată de valurile Canalului Mânecii menține fața stâncilor albă și curată, prevenind acumularea vegetației. Compoziția chimică a stâncilor este de peste 90% carbonat de calciu pur, ceea ce le conferă strălucirea lor caracteristică. Cercetătorii de la instituții precum University of Plymouth studiază aceste straturi pentru a înțelege schimbările climatice istorice ale planetei. Stâncile nu sunt doar un reper geografic, ci și o arhivă biologică imensă care documentează biodiversitatea marină din era dinozaurilor.