Adrenalina poate bloca complet senzația de durere în situații extreme, permițând oamenilor să alerge chiar și cu oase fracturate.

Analgezia indusă de stres (SIA) este un mecanism biologic complex studiat intens de neurocercetători precum dr. David Spiegel de la Universitatea Stanford. Atunci când corpul detectează o amenințare majoră, glandele suprarenale eliberează rapid adrenalină și noradrenalină în fluxul sanguin. În paralel, sistemul nervos central activează eliberarea de opioide endogene, cum ar fi endorfinele și enkefalinele, care acționează ca inhibitori naturali ai durerii.Aceste substanțe chimice se leagă de receptorii opioizi din măduva spinării și din creier, blocând eficient căile ascendente ale durerii. Un studiu clasic publicat în jurnalul 'Science' în 1971 a demonstrat că acest răspuns este o adaptare evolutivă esențială pentru supraviețuire. Fără această capacitate, un animal rănit ar fi imobilizat de durere și ar deveni o pradă ușoară, în loc să poată fugi sau să lupte.Cercetările efectuate pe soldați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către medicul militar Henry Beecher au arătat că mulți răniți grav nu simțeau durere imediat după impact. Această stare de amorțeală senzorială poate dura de la câteva minute până la câteva ore. Odată ce nivelul de stres scade și homeostazia este restabilită, creierul reia procesarea semnalelor nociceptive, moment în care durerea devine resimțită la intensitate maximă.