Persoanele cu grupa sanguină AB pozitiv sunt primitori universali, putând primi sânge de la orice altă grupă fără riscul unei reacții imune.

Sistemul de clasificare ABO a fost descoperit de Karl Landsteiner în anul 1901, o realizare care i-a adus Premiul Nobel în 1930. Grupa sanguină AB pozitiv este una dintre cele mai rare la nivel global, fiind întâlnită la aproximativ 3% până la 4% din populația lumii. Această grupă este unică deoarece globulele roșii prezintă ambele antigene, A și B, pe suprafața lor, alături de proteina Rh.Din punct de vedere imunologic, prezența acestor antigene înseamnă că plasma persoanei respective nu conține anticorpi anti-A, anti-B sau anti-Rh. Dacă o persoană cu grupa O ar primi sânge de tip A, anticorpii săi ar ataca imediat celulele străine, provocând o reacție de hemoliză care poate fi fatală. În schimb, primitorul AB pozitiv nu percepe nicio altă grupă sanguină ca fiind o amenințare externă.Deși sunt primitori universali de globule roșii, persoanele cu grupa AB sunt, în mod paradoxal, donatori universali de plasmă. Deoarece plasma lor nu conține anticorpi, aceasta poate fi transfuzată în siguranță oricărui pacient, indiferent de grupa sanguină a acestuia. Această dualitate face ca donatorii AB să fie extrem de valoroși în centrele de transfuzie și în unitățile de terapie intensivă din întreaga lume.