Leoparzii sunt singurele feline mari capabile să coboare din copaci cu capul înainte.

Leopardul (Panthera pardus) posedă o structură anatomică rară în rândul felinelor mari, având articulații ale gleznelor extrem de mobile. Această flexibilitate permite rotația labelor posterioare la un unghi care facilitează aderența ghearelor chiar și atunci când animalul se deplasează vertical în jos. În contrast, leii și tigrii au articulații mai rigide, adaptate pentru forță și viteză pe sol, fiind forțați să coboare din arbori cu spatele.Studiile biologice publicate în jurnale precum Journal of Zoology subliniază că această adaptare este esențială pentru supraviețuirea speciei în habitate unde competiția cu prădători mai mari, precum hienele sau leii, este intensă. Capacitatea de a urca și coborî rapid le permite leoparzilor să își depoziteze prada în siguranță, la înălțimi unde alți carnivori nu pot ajunge. O carcasă ridicată într-un copac poate cântări de două ori mai mult decât leopardul însuși, demonstrând o forță musculară remarcabilă combinată cu echilibrul.Deși pisica margay din America de Sud împărtășește această abilitate de rotație a gleznelor, leopardul este singura felină din genul Panthera care o stăpânește la o scară atât de mare. Această trăsătură evolutivă a fost documentată extensiv de cercetători în parcuri naționale precum Kruger din Africa de Sud. Observațiile de teren confirmă că leoparzii își petrec o mare parte din viață în coronamentul arborilor, folosindu-i ca puncte de observație și locuri de odihnă protejate.