Sprâncenele tale nu sunt niciodată identice, deoarece fiecare parte a feței are propriul sistem de nervi și vase de sânge.

Asimetria facială este un fenomen biologic documentat, influențat în principal de dezvoltarea embrionară și de sistemul nervos periferic. Nervul facial, cunoscut sub numele de al șaptelea nerv cranian, se ramifică separat pentru partea stângă și cea dreaptă a feței. Această separare înseamnă că semnalele musculare și troficitatea țesuturilor pot varia ușor între cele două emisfere faciale.Studiile de anatomie arată că vascularizația nu este perfect oglindită. Arterele supraorbitale și supratrohleare, care hrănesc foliculii sprâncenelor, pot furniza un flux sanguin diferit, influențând astfel rata de regenerare a firelor de păr. Cercetările publicate în jurnale de chirurgie plastică sugerează că peste 90% din populație prezintă asimetrii vizibile la nivelul arcadei sprâncenoase.Un alt factor crucial este comportamentul biomecanic, cum ar fi dormitul pe o singură parte. Presiunea prelungită pe parcursul a 7-8 ore de somn poate restricționa microcirculația la nivelul pielii și poate aplatiza foliculii piloși pe partea respectivă. Din punct de vedere evolutiv, psihologii de la Universitatea din Edinburgh au descoperit că oamenii percep fețele perfect simetrice ca fiind artificiale sau generate de computer. Micile imperfecțiuni ale sprâncenelor contribuie de fapt la recunoașterea facială și la percepția autenticității umane.