Când au descoperit ornitorincul, cercetătorii britanici au crezut că este o farsă realizată prin coaserea unui cioc de rață pe corpul unui mamifer.

În anul 1799, George Shaw de la Muzeul Britanic a primit primul specimen de ornitorinc (Ornithorhynchus anatinus) trimis din Australia de către guvernatorul John Hunter. Shaw a fost atât de convins că este o farsă încât a folosit foarfeca pentru a tăia pielea de la baza ciocului, căutând urme de ață sau lipici. El a publicat prima descriere științifică în lucrarea 'The Naturalist's Miscellany', unde a recunoscut că este greu să nu crezi că este o făcătură.Ornitorincul este unul dintre cele doar cinci specii de monotreme care mai există astăzi, adică mamifere care depun ouă în loc să nască pui vii. Această creatură unică posedă un sistem de electrorecepție în cioc, similar cu cel al rechinilor, care îi permite să detecteze câmpurile electrice ale prăzii sub apă. Masculii au, de asemenea, pinteni veninoși pe picioarele din spate, o trăsătură extrem de rară printre mamifere.Studiile genetice moderne publicate în revista 'Nature' în 2008 au confirmat că genomul ornitorincului conține un amestec fascinant de gene specifice reptilelor, păsărilor și mamiferelor. Această descendență evolutivă s-a separat de restul mamiferelor acum aproximativ 166 de milioane de ani, în perioada Jurasicului. Astăzi, ornitorincul rămâne un simbol al evoluției divergente și o dovadă a biodiversității incredibile din regiunea Australiei.