Adrenalina poate crește forța musculară cu până la 50% prin deblocarea limitelor naturale ale corpului.

Fenomenul este cunoscut sub numele de „forță isterică” și apare atunci când glandele suprarenale inundă sistemul cu epinefrină (adrenalină) în timpul unui răspuns de tip „luptă sau fugi”. Acest proces începe în amigdală, care trimite un semnal de stres către hipotalamus, activând sistemul nervos simpatic în doar câteva milisecunde.Adrenalina crește rata metabolică și forțează ficatul să elibereze glucoză pentru energie imediată. În același timp, ea relaxează căile respiratorii pentru un aport maxim de oxigen și provoacă vasoconstricție periferică. Acest lucru înseamnă că sângele este pompat cu prioritate către mușchii scheletici mari, precum cvadricepșii și bicepșii, optimizând contracția fibrelor musculare.Un aspect critic este modul în care adrenalina afectează unitățile motorii. În condiții normale, corpul utilizează doar o fracțiune din fibrele musculare disponibile pentru a evita ruperea tendoanelor sau fracturarea oaselor prin tensiune excesivă. Adrenalina suspendă aceste mecanisme de protecție neurologică, permițând recrutarea simultană a aproape tuturor fibrelor dintr-un mușchi.Cercetările efectuate de instituții precum Universitatea de Stat din Pennsylvania au explorat modul în care stimularea electrică și chimică poate depăși barierele psihologice de forță. Deși cazurile de „mame care ridică mașini” sunt adesea anecdotice, ele sunt susținute de biomecanica recrutării maxime a unităților motorii. Totuși, acest efort este extrem de costisitor, ducând la acumularea rapidă de acid lactic și epuizarea rezervelor de ATP în mai puțin de 60 de secunde.