Fiecare gram de aur de pe Pământ provine din explozii stelare masive sau coliziuni între stele neutronice.

Procesul prin care se formează aurul se numește captură rapidă de neutroni sau procesul r. Acesta necesită o densitate de neutroni atât de mare încât nucleele atomice sunt bombardate și forțate să crească în masă înainte de a avea timp să se dezintegreze. Acest fenomen are loc în principal în timpul fuziunii a două stele neutronice, care sunt nuclee colapsate extrem de dense, de mărimea unui oraș, dar cu o masă mai mare decât a Soarelui.În anul 2017, observatoarele LIGO și Virgo au confirmat această teorie prin detectarea undelor gravitaționale produse de coliziunea a două stele neutronice în galaxia NGC 4993, situată la 130 de milioane de ani-lumină distanță. Analiza spectroscopică a acestui eveniment, numit GW170817, a demonstrat producerea unei cantități enorme de elemente grele, inclusiv aur și platină, echivalentă cu de câteva ori masa Pământului.O altă sursă istorică de aur sunt exploziile de tip supernovă, unde nucleul unei stele masive colapsează și apoi explodează, eliberând energia necesară fuziunii atomice a elementelor grele. Totuși, studiile recente publicate în jurnalul Nature sugerează că fuziunea stelelor neutronice este responsabilă pentru cea mai mare parte a aurului din Calea Lactee. Deoarece aceste evenimente sunt extrem de rare în univers, aurul rămâne unul dintre cele mai puțin abundente elemente din scoarța terestră.