Pensatul sprâncenelor poate declanșa strănutul prin stimularea nervului trigemen.

Nervul trigemen este al cincilea nerv cranian și reprezintă cea mai complexă cale senzorială a feței, fiind responsabil pentru transmiterea senzațiilor de atingere, durere și temperatură. Acesta se împarte în trei ramuri principale: oftalmică (V1), maxilară (V2) și mandibulară (V3). Ramura oftalmică inervează regiunea frunții, pleoapele superioare și zona sprâncenelor, având conexiuni neuronale extrem de apropiate de mucoasa nazală în trunchiul cerebral.Centrul reflexului de strănut este situat în bulbul rahidian, o parte a creierului care procesează semnalele primite de la nervii senzoriali. Atunci când smulgem un fir de păr, stimulul dureros este atât de intens și de brusc încât semnalul electric „sare” de la fibrele nervului oftalmic la cele ale nervului nazal. Creierul interpretează eronat această supraîncărcare de informații ca fiind prezența unui corp străin în nas, declanșând contracția diafragmei și expulzarea aerului.Acest fenomen este similar cu reflexul de strănut fotosensibil, care afectează aproximativ 18-35% din populația globală conform studiilor publicate de National Institutes of Health (NIH). În ambele cazuri, este vorba despre o „interferență” între căile nervoase vecine. Deși nu toată lumea strănută atunci când se pensează, studiile de neurologie clinică arată că persoanele cu o sensibilitate trigeminală ridicată sunt mult mai predispuse la această reacție involuntară.