Salcâmul cu spini fluierători folosește vântul pentru a scoate sunete care avertizează animalele să nu se apropie.

Vachellia drepanolobium, cunoscut sub numele de salcâmul cu spini fluierători, este un arbore nativ din regiunile de savană ale Africii de Est, în special din Kenya și Tanzania. Această specie a dezvoltat o relație de simbioză fascinantă cu patru specii diferite de furnici din genul Crematogaster. Arborele produce spini mari, cu baze globuloase și goale, numite domatii, care oferă adăpost și hrană sub formă de nectar insectelor.Cercetările publicate în jurnale precum Science și Ecology arată că sunetul de fluierat este produs atunci când vântul suflă peste orificiile de intrare create de furnici în acești spini. Intensitatea și tonul sunetului se schimbă în funcție de viteza vântului și de mărimea orificiului. Deși sunetul în sine nu sperie direct girafele, el servește ca un semnal acustic ce indică prezența unei colonii active de furnici.Girafele (Giraffa camelopardalis) au învățat să asocieze acest fluierat cu mușcăturile dureroase ale furnicilor pe buzele și limbile lor sensibile. Studiile efectuate de ecologiști la Centrul de Cercetare Mpala din Kenya confirmă că furnicile protejează arborele de suprapășunat, în timp ce arborele le oferă resurse vitale. Această adaptare acustică este un exemplu rar de comunicare interspecidică pasivă, unde structura fizică a plantei și activitatea insectelor colaborează pentru a asigura supraviețuirea speciei.