Doar țânțarii femelă înțeapă, deoarece au nevoie de proteinele din sânge pentru a depune ouă.

Deși ambele sexe ale țânțarilor consumă zahăr din nectarul plantelor pentru energie, doar femelele au piese bucale specializate pentru a străpunge pielea mamiferelor. Această adaptare biologică este dictată de necesitatea de a produce vitelogenină, o proteină esențială pentru gălbenușul ouălor. Fără aportul de fier și proteine din sânge, procesul de reproducere ar fi imposibil pentru majoritatea speciilor de țânțari.Cercetările publicate de Journal of Insect Physiology arată că o femelă poate consuma o cantitate de sânge de până la trei ori mai mare decât greutatea propriului corp. După hrănire, ea se retrage timp de două sau trei zile pentru a digera sângele și a permite ouălor să se maturizeze. Acest ciclu este guvernat de hormoni care sunt activați imediat ce insecta detectează dioxidul de carbon și căldura emisă de o potențială victimă.Există peste 3.500 de specii de țânțari identificate la nivel global, însă nu toate se hrănesc cu sânge uman. De exemplu, genul Toxorhynchites include specii de talie mare ale căror femele nu consumă deloc sânge, hrănindu-se exclusiv cu substanțe dulci. Totuși, pentru speciile comune precum Aedes aegypti sau Anopheles, masa de sânge rămâne motorul principal al supraviețuirii speciei prin asigurarea unei descendențe numeroase.