Elefanții folosesc noroiul și praful ca pe o loțiune solară naturală pentru a-și proteja pielea de arsuri.

Pielea unui elefant african adult poate avea o grosime de până la 2.5 centimetri în anumite zone, însă este lipsită de glande sudoripare pentru răcire. Această caracteristică anatomică îi face vulnerabili la hipertermie și la radiațiile UV intense din savană. Cercetările publicate în jurnalul Nature Communications arată că rețeaua complexă de crăpături de pe pielea elefanților africani reține de până la 10 ori mai multă apă și noroi decât o suprafață netedă.Noroiul acționează ca un izolator termic eficient și ca un ecran fizic împotriva razelor solare, similar cu oxidul de zinc folosit în loțiunile moderne. Pe măsură ce apa din noroi se evaporă lent, aceasta scade temperatura corpului animalului prin răcire evaporativă prelungită. Fără acest strat protector, elefanții ar suferi arsuri grave de gradul întâi și doi, care pot duce la infecții cutante periculoase.Pe lângă protecția solară, stratul de praf și noroi servește drept barieră împotriva paraziților externi, precum căpușele și muștele hematofage. Elefanții își folosesc trompa, care conține peste 40.000 de mușchi, pentru a aplica precis aceste materiale pe zonele greu accesibile de pe spate. Această strategie comportamentală este esențială pentru supraviețuirea speciei în regiuni unde temperaturile depășesc frecvent 40 de grade Celsius.