Regina Hatșepsut purta o barbă falsă pentru a-și legitima puterea ca faraon.

Hatșepsut a domnit între aproximativ 1478 și 1458 î.Hr., fiind a cincea reprezentantă a Dinastiei a XVIII-a. Deși inițial a fost regentă pentru fiul ei vitreg, Tutmose al III-lea, ea s-a declarat faraon după șapte ani de regență. Pentru a-și consolida poziția într-o societate patriarhală, a utilizat propaganda vizuală prin artă și arhitectură.Barba falsă, numită „osird”, era un simbol sacru asociat direct cu zeul Osiris, stăpânul lumii de dincolo. Faraonii purtau această barbă metalică sau din lemn, fixată cu o bentiță, pentru a sublinia natura lor semi-divină. Hatșepsut a ordonat artiștilor să o înfățișeze cu trăsături masculine, umeri lați și barba ritualică în majoritatea statuilor sale oficiale.Egiptologul James Henry Breasted a descris-o ca fiind prima femeie mare din istorie despre care avem dovezi clare. Templele sale, precum cel de la Deir el-Bahari, conțin reliefuri care îi justifică domnia prin „nașterea divină” de la zeul Amun. Prin adoptarea bărbii, ea nu încerca să se deghizeze în bărbat, ci să asume rolul simbolic al funcției de faraon, care era prin definiție masculină.După moartea ei, multe dintre aceste reprezentări au fost vandalizate sau șterse de succesorul său, Tutmose al III-lea. Această „damnatio memoriae” a fost probabil o încercare de a restabili ordinea tradițională a succesiunii masculine. Totuși, descoperirile arheologice moderne au scos la lumină complexitatea strategiei sale politice de a folosi simbolurile religioase pentru a sfida normele de gen.