Stretchingul intens poate crește ritmul cardiac cu până la 30 de bătăi pe minut.

Efectul stretchingului asupra sistemului cardiovascular este guvernat de un mecanism numit reflexul presor muscular. Atunci când un mușchi este întins la maximum, tensiunea intramusculară crește atât de mult încât comprimă mecanic arterele și venele locale. Acest fenomen a fost documentat în studii clinice, precum cele publicate în Journal of Physiology, unde cercetătorii au folosit ecografia Doppler pentru a măsura fluxul sanguin.Cercetările au arătat că stretchingul profund al bicepșilor femurali poate reduce diametrul vaselor de sânge cu până la 70%. Această restricție bruscă trimite semnale prin fibrele nervoase aferente de tip III și IV către centrul cardiovascular din creier. Ca răspuns, sistemul nervos simpatic accelerează ritmul cardiac și crește forța de contracție a inimii pentru a depăși rezistența vasculară crescută.Un studiu din 2010 a demonstrat că această reacție poate ridica pulsul cu 20 până la 30 de bătăi pe minut în doar câteva secunde de întindere statică intensă. Deși stretchingul este adesea perceput ca o activitate de relaxare, la nivel fiziologic, el induce un stres acut similar cu ridicarea greutăților ușoare. Această descoperire este esențială pentru persoanele cu afecțiuni cardiace, deoarece subliniază importanța moderației în timpul exercițiilor de flexibilitate.