Membrana interosoasă este un ligament lat care „leagă” oasele antebrațului, împiedicându-le să se despartă în timpul efortului.

Membrana interosoasă a antebrațului este o structură fibroasă complexă, formată în principal din fibre de colagen orientate la un unghi de aproximativ 20-25 de grade față de axul longitudinal al oaselor. Această orientare specifică este crucială pentru biomecanica membrului superior, deoarece permite transferul a circa 71% din forța de compresie de la radius către ulnă. Fără această distribuție, radiusul ar prelua întreaga sarcină la nivelul încheieturii, riscând fracturi sau luxații grave.Cercetările publicate în Journal of Hand Surgery subliniază că membrana este formată din cinci regiuni distincte, dintre care banda centrală este cea mai rezistentă, având o grosime de aproximativ 1,5 milimetri. Această bandă are o rezistență la tracțiune comparabilă cu cea a ligamentului colateral medial al genunchiului. Pe lângă rolul de stabilizator, membrana servește ca punct de origine pentru mușchii flexori și extensori profunzi ai degetelor, mărind suprafața disponibilă pentru inserția musculară fără a crește volumul osos.Din punct de vedere clinic, integritatea acestei membrane este vitală în gestionarea fracturilor de tip Essex-Lopresti, unde o ruptură a membranei interosoase însoțită de o fractură a capului radial duce la migrarea proximală a radiusului. Studii biomecanice realizate la instituții precum Mayo Clinic au demonstrat că stabilitatea longitudinală a antebrațului depinde în proporție de peste 80% de această structură în absența capului radial. O structură analogă se găsește la nivelul piciorului, între tibie și peroneu, îndeplinind o funcție similară de susținere a greutății corporale.