Sala Oglinzilor de la Versailles a fost construită folosind spionaj industrial pentru a fura secretele de fabricație ale Veneției.

În anii 1660, ministrul de finanțe al Franței, Jean-Baptiste Colbert, a realizat că importul de oglinzi din Veneția costa regatul sume imense de aur. Republica Venețiană proteja procesul de fabricare a sticlei de cristal prin legi drastice, interzicând meșterilor să părăsească insula Murano sub pedeapsa cu moartea.Colbert a trimis agenți secreți în Veneția pentru a mitui și a extrage ilegal câțiva maeștri sticlari. În 1665, acești dezerteri au fost aduși la Paris și instalați în Manufacture Royale de Glaces de Miroirs, situată în cartierul Faubourg Saint-Antoine. Această instituție a devenit ulterior gigantul industrial Saint-Gobain, care funcționează și în prezent.Consiliul celor Zece din Veneția a reacționat violent la această trădare, trimițând asasini pentru a-i otrăvi pe meșterii fugari. Doi dintre cei mai importanți sticlari francezi au murit în condiții suspecte, însă Franța reușise deja să învețe tehnicile critice de turnare a sticlei plate. Sala Oglinzilor a fost inaugurată în 1684, având o lungime de 73 de metri și fiind decorată cu 357 de oglinzi de o claritate fără precedent.Această reușită a marcat începutul declinului economic al Veneției și ascensiunea Franței ca lider mondial în producția de obiecte de lux. Succesul campaniei de spionaj a demonstrat importanța strategică a secretelor industriale în politica de stat a epocii moderne.