Conceptul modern de oră de vară a fost propus de un entomolog care dorea mai mult timp pentru a colecta insecte.

George Hudson s-a născut în Marea Britanie în 1867 și s-a mutat ulterior în Noua Zeelandă, unde a lucrat la biroul poștal din Wellington. Fiind un entomolog amator dedicat, el a publicat lucrări importante despre insectele din regiune, dar se lovea constant de lipsa luminii solare după terminarea programului de lucru.Pe 16 octombrie 1895, Hudson a prezentat o lucrare Societății Filozofice din Wellington, propunând o ajustare sezonieră de două ore pentru a maximiza utilizarea luminii naturale. Propunerea sa a fost întâmpinată cu critici aspre, unii membri considerând-o confuză și inutilă, însă Hudson a revenit cu un nou articol în 1898 pentru a-și susține cauza.Deși Hudson este creditat cu prima propunere formală, constructorul britanic William Willett a promovat independent o idee similară în 1907, motivat de dorința de a evita irosirea luminii dimineții. Willett a publicat manifestul Waste of Daylight, însă nici el nu a trăit să vadă implementarea oficială a conceptului.Prima țară care a adoptat oficial ora de vară a fost Imperiul German, pe 30 aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a cărbunelui. La scurt timp după aceea, Marea Britanie și alte națiuni europene au urmat exemplul, transformând hobby-ul unui entomolog într-o practică globală standardizată.