Suita „Muzica apelor” de Handel a fost compusă special pentru a fi cântată pe o barjă, în timp ce plutea pe fluviul Tamisa.

Premiera lucrării „Water Music” a avut loc pe data de 17 iulie 1717, fiind un eveniment de PR politic orchestrat de Regele George I. Acesta dorea să distragă atenția publicului de la conflictele cu fiul său, viitorul George al II-lea, și să își reafirme autoritatea. Barja regală a plecat de la Whitehall și s-a deplasat spre Chelsea, fiind însoțită de o altă ambarcațiune care transporta aproximativ 50 de instrumentiști.Handel a ales strategic instrumentația pentru a face față provocărilor acustice ale mediului exterior. El a inclus instrumente de suflat din alamă și lemn, precum trompete, corni francezi și oboaie, deoarece sunetul acestora se propagă mult mai eficient peste apă decât cel al instrumentelor cu coarde. Această alegere a garantat că muzica rămâne clară și puternică în ciuda vântului și a distanței dintre bărci.Conform relatărilor din „The Daily Courant”, primul cotidian britanic, succesul a fost răsunător. Regele a fost atât de fascinat de compoziție încât a cerut repetarea suitei de trei ori: de două ori înainte de cină și o dată după aceasta. Având în vedere că suita durează aproximativ o oră, muzicienii au cântat aproape continuu de la ora 20:00 până după miezul nopții.Din punct de vedere fizic, suprafața apei a acționat ca un reflector acustic natural. Undele sonore ricoșau pe luciul apei în loc să fie absorbite de sol sau vegetație, fenomen care a permis sunetului să parcurgă distanțe mari fără a-și pierde intensitatea. Acest eveniment rămâne unul dintre cele mai documentate și spectaculoase concerte în aer liber din perioada barocului.