Vizierele astronauților sunt placate cu un strat de aur de 1.000 de ori mai subțire decât un fir de păr pentru a reflecta căldura solară.

Protecția termică a astronauților se bazează pe proprietățile optice unice ale aurului, un metal care reflectă radiația infraroșie mult mai eficient decât argintul sau aluminiul. NASA utilizează un proces numit depunere prin vapori pentru a aplica un strat de aur de aproximativ 50 de nanometri pe vizierele din policarbonat ale căștilor Extravehicular Mobility Unit (EMU).Acest strat este atât de fin încât este semitransparent, permițând luminii vizibile să treacă pentru ca astronauții să poată vedea, dar blocând spectrul termic care ar putea cauza arsuri sau orbire. Fără această barieră, temperatura din interiorul căștii ar crește rapid la niveluri letale în timpul ieșirilor în spațiu, unde expunerea directă la Soare poate depăși 120 de grade Celsius.Utilizarea aurului în ingineria spațială a fost standardizată încă din era programului Apollo, în anii 1960, datorită stabilității sale chimice. Spre deosebire de alte metale, aurul nu se oxidează și nu se corodează în prezența oxigenului atomic din orbita joasă a Pământului, menținându-și proprietățile reflectorizante pe termen lung.Aceeași tehnologie este esențială pentru Telescopul Spațial James Webb, lansat în decembrie 2021, ale cărui oglinzi sunt placate cu aur pentru a detecta semnale infraroșii slabe din universul timpuriu. Eficiența aurului este atât de mare încât o cantitate de mărimea unei mingi de golf este suficientă pentru a acoperi întreaga suprafață a oglinzilor telescopului, care măsoară 6,5 metri în diametru.