În timpul somnului profund, creierul tău activează un sistem de „auto-curățare” care elimină toxinele acumulate în timpul zilei.

Descoperirea sistemului glimfatic a fost publicată pentru prima dată în anul 2012 de către Dr. Maiken Nedergaard de la Centrul Medical al Universității din Rochester. Cercetările efectuate pe șoareci și ulterior confirmate prin studii de imagistică umană au arătat că spațiul dintre celulele creierului crește cu până la 60% în timpul somnului. Această expansiune permite lichidului cefalorahidian să pătrundă adânc în țesutul cerebral pentru a colecta deșeurile.Unul dintre cele mai importante reziduuri eliminate este proteina beta-amiloid, care formează plăcile caracteristice bolii Alzheimer. Studiile publicate în revista Science arată că acest sistem este de zece ori mai activ în timpul somnului decât în starea de veghe. De asemenea, sistemul glimfatic este controlat de ritmul circadian și este cel mai eficient în timpul fazei de somn cu unde lente (NREM).Lipsa cronică de somn împiedică această „spălare” nocturnă, ducând la o acumulare progresivă de neurotoxine. În 2013, un studiu finanțat de National Institutes of Health (NIH) a demonstrat că doar o noapte de privare de somn crește semnificativ nivelul de beta-amiloid în creierul uman. Această funcție vitală explică de ce somnul de calitate este esențial pentru prevenirea declinului cognitiv și a bolilor neurodegenerative pe termen lung.