Ananasul respectă șirul lui Fibonacci, organizându-și solzii în spirale matematice perfecte.

Șirul lui Fibonacci este o secvență numerică în care fiecare număr este suma celor două precedente, începând cu 0 și 1 (1, 2, 3, 5, 8, 13, 21...). În cazul ananasului, solzii sunt dispuși în două seturi de spirale care se intersectează, una în sensul acelor de ceasornic și cealaltă în sens invers. Numărul acestor spirale nu este niciodată aleatoriu, ci reprezintă aproape întotdeauna numere consecutive din acest șir matematic.Această organizare este rezultatul unui proces biologic numit filotaxie, care studiază aranjamentul frunzelor și al florilor pe tulpină. Studiile botanice efectuate la universități precum Smith College au demonstrat că plantele folosesc acest model pentru a împacheta cât mai multe elemente într-un spațiu limitat. Unghiul de rotație ideal pentru această distribuție este de aproximativ 137,5 grade, cunoscut sub numele de „Unghiul de Aur”.Dacă ananasul ar folosi un alt unghi sau o altă distribuție, ar apărea spații goale sau zone suprapuse, ceea ce ar slăbi structura fructului. Acest fenomen a fost documentat încă din secolul al XIX-lea de cercetători precum Karl Schimper și Alexander Braun. Aceeași eficiență geometrică poate fi observată și la semințele de floarea-soarelui sau la solzii conurilor de brad, demonstrând optimizarea evolutivă prin matematică.