Cum funcționau primele calculatoare digitale?
Înainte de inventarea tranzistorului, primele calculatoare foloseau mii de tuburi vidate din sticlă pentru a procesa datele.
ENIAC, primul calculator digital de uz general, utiliza aproape 18.000 de tuburi vidate și ocupa o cameră întreagă. Aceste tuburi funcționau ca niște întrerupătoare electrice, dar generau o căldură imensă și se ardeau frecvent, la fel ca becurile vechi. Apariția tranzistorului a înlocuit aceste componente fragile cu dispozitive mici și fiabile, permițând evoluția către computerele moderne.
Nerd Mode
Proiectul ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer) a fost dezvoltat la Universitatea din Pennsylvania între 1943 și 1945 de către John Mauchly și J. Presper Eckert. Mașinăria cântărea peste 27 de tone și ocupa o suprafață de aproximativ 167 de metri pătrați. Cele 17.468 de tuburi vidate consumau o cantitate enormă de energie, aproximativ 150 de kilowați, suficient pentru a ilumina un mic cartier.Tuburile vidate funcționează prin emisia termionică, unde un filament încălzit eliberează electroni într-un spațiu fără aer. Această tehnologie permitea realizarea a 5.000 de adunări pe secundă, o viteză uluitoare pentru acea epocă. Totuși, fiabilitatea era o problemă majoră deoarece tuburile se defectau în medie la fiecare două zile, necesitând ore întregi pentru localizarea și înlocuirea componentei arse.Schimbarea fundamentală a avut loc în 1947 la Laboratoarele Bell, unde John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au inventat tranzistorul. Acest dispozitiv semiconductor îndeplinea aceeași funcție de comutare ca tubul vidat, dar fără a necesita încălzire sau vid. Tranzistorul a permis miniaturizarea radicală a circuitelor, ducând la apariția microprocesoarelor moderne care conțin astăzi miliarde de tranzistori pe un singur cip de siliciu.
Fapt verificat
FP-0008691 · Feb 20, 2026