Femeile din Egiptul Antic aveau drepturi legale aproape egale cu cele ale bărbaților.

Statutul juridic al femeii în Egiptul Antic a fost documentat prin numeroase papirusuri și inscripții care datează încă din Regatul Vechi (2686–2181 î.Hr.). Documentele juridice arată că femeile erau considerate 'nebet-per' (stăpâna casei) și aveau capacitate juridică deplină, ceea ce înseamnă că puteau încheia contracte fără permisiunea unui tutore masculin. Această autonomie era unică în comparație cu Atena antică, unde femeile erau tratate legal ca niște copii pe tot parcursul vieții.În timpul Dinastiei a XVIII-a, Regina Hatshepsut (1478–1458 î.Hr.) a spart barierele de gen devenind unul dintre cei mai de succes faraoni, gestionând campanii militare și rute comerciale majore. Un alt exemplu este 'Papirusul de la Torino', care atestă că femeile din satul Deir el-Medina primeau rații de hrană și plată egală cu bărbații pentru munca depusă la mormintele regale. Această echitate salarială este un detaliu istoric remarcabil care subliniază pragmatismul societății egiptene.Dreptul la divorț era de asemenea bine reglementat, fiind stipulat în contractele de căsătorie că femeia își păstra bunurile personale și primea o treime din averea comună în caz de separare. Cercetările egiptologului Janet H. Johnson de la Universitatea din Chicago confirmă că femeile egiptene puteau fi martori în instanță și puteau moșteni averi în mod direct. Aceste libertăți au persistat timp de milenii, până când influențele străine, în special cele grecești și romane, au început să restricționeze rolul public al femeii în regiune.