Oceanele Pământului au fost cândva verzi din cauza fierului dizolvat în apă.

În perioada Arhaicului, atmosfera Pământului era lipsită de oxigen liber, ceea ce permitea fierului să rămână dizolvat în oceane sub formă de ioni feroși. Această concentrație ridicată de fier conferea apei o culoare verde-măsliniu. Totul s-a schimbat acum aproximativ 2,4 miliarde de ani, în timpul unui eveniment geologic major numit Marea Oxigenare.Apariția cianobacteriilor a declanșat producția masivă de oxigen prin fotosinteză. Oxigenul a reacționat imediat cu fierul dizolvat, transformându-l în oxizi de fier insolubili, precum magnetitul și hematitul. Acești oxizi s-au depus pe fundul oceanelor, formând straturi groase cunoscute astăzi sub numele de Formațiuni de Fier Benzi (BIF), care reprezintă principalele noastre surse de minereu de fier.Studiile publicate în reviste precum Nature și Science confirmă că acest proces a durat sute de milioane de ani. Pe măsură ce fierul era eliminat din coloana de apă, oceanele au început să reflecte lumina solară în spectrul albastru, așa cum le vedem astăzi. În același timp, oxidarea mineralelor de pe continente a creat nuanțele roșiatice caracteristice multor formațiuni geologice străvechi.Acest fenomen nu a schimbat doar culoarea planetei, ci a modificat radical chimia atmosferei. Eliminarea fierului toxic și acumularea oxigenului au permis evoluția organismelor complexe. Fără această „ruginire” globală a oceanelor, viața aerobă și biodiversitatea actuală nu ar fi fost posibile.