Astronauții nu pot fluiera în interiorul costumelor spațiale din cauza presiunii scăzute a aerului.

Costumele spațiale utilizate de NASA, precum Extravehicular Mobility Unit (EMU), sunt presurizate la aproximativ 30 de kilopascali, adică 0,3 bari. Această valoare reprezintă doar 30% din presiunea atmosferică standard de la nivelul mării, care este de 101,3 kilopascali. Într-un mediu cu o presiune atât de scăzută, densitatea aerului scade semnificativ, afectând modul în care undele sonore sunt generate și propagate.Fluieratul depinde de fenomenul de rezonanță creat prin trecerea aerului printr-o deschidere îngustă, proces care necesită o anumită densitate moleculară pentru a produce turbulențe sonore. În interiorul costumului, viteza sunetului rămâne relativ constantă, însă numărul redus de molecule de gaz face imposibilă atingerea frecvenței necesare pentru un sunet ascuțit. Astronautul Dan Barry a încercat acest experiment în timpul misiunilor sale și a raportat că, în ciuda eforturilor maxime, nu a reușit să producă decât un sunet slab și suflat.Această limitare fizică este similară cu dificultatea de a vorbi sau de a cânta la altitudini extrem de mari fără mască de oxigen. Deși astronauții pot vorbi normal deoarece corzile vocale funcționează diferit, mecanica fluidelor necesară fluieratului eșuează din cauza lipsei de rezistență a aerului. Acest detaliu tehnic demonstrează cât de drastic influențează presiunea atmosferică activitățile umane banale în mediul controlat al spațiului.