Ultimele cuvinte ale lui Oscar Wilde au fost o glumă despre tapetul din camera sa de hotel.

Oscar Wilde a murit pe 30 noiembrie 1900, la vârsta de 46 de ani, în camera numărul 16 a Hotelului d'Alsace din Paris. Cauza oficială a decesului a fost meningita cerebrală, declanșată cel mai probabil de o infecție cronică a urechii. În acea perioadă, scriitorul trăia în condiții precare sub pseudonimul Sebastian Melmoth, după ce fusese eliberat din închisoarea Reading din Anglia.Celebra replică despre tapet a fost consemnată de prietenii săi apropiați, printre care se număra și Robert Ross, care i-au fost alături în ultimele zile. Deși există variații ale citatului în diferite biografii, esența rămâne aceeași: un ultim act de rebeliune estetică împotriva decorului ieftin și de prost gust. Această atitudine reflectă filozofia sa de viață, conform căreia arta și frumosul sunt prioritare în fața suferinței umane.Istoricii literari, precum Richard Ellmann în biografia sa premiată cu Pulitzer în 1988, confirmă că Wilde și-a păstrat luciditatea și spiritul ludic până aproape de final. Hotelul unde a murit a fost ulterior renovat și redenumit simplu „L'Hôtel”, devenind un loc de pelerinaj pentru admiratorii săi. Astăzi, camera în care Wilde și-a dat ultima suflare este una dintre cele mai luxoase și solicitate unități de cazare din stabiliment.Impactul acestor ultime cuvinte a consolidat imaginea lui Wilde ca simbol al dandy-ismului și al rezilienței prin umor. Chiar și în fața morții și a ruinei financiare, el a refuzat să fie o victimă tragică, alegând în schimb să rămână un critic de artă neobosit. Această anecdotă este predată frecvent în cursurile de literatură victoriană ca exemplu suprem de „wit” (spirit sclipitor) britanic.