Cât de „gol” este, de fapt, interiorul acceleratorului LHC?
Vidul din interiorul acceleratorului de particule LHC este mai dens decât cel din spațiul cosmic, având o presiune de 10 ori mai mică decât pe suprafața Lunii.
Pentru ca particulele să nu se lovească de molecule de aer, LHC folosește un sistem de ultra-vid care elimină 9.000 de metri cubi de aer. Orice urmă de gaz ar putea devia particulele ce circulă cu 99,9% din viteza luminii. Pentru a menține acest vid extrem, tuburile sunt răcite cu heliu lichid la temperaturi mai scăzute decât cele din spațiul îndepărtat.
Nerd Mode
Large Hadron Collider (LHC) de la CERN utilizează un sistem de ultra-vid (UHV) pentru a menține o presiune de aproximativ 10 la puterea minus 13 atmosfere. Această valoare este de zece ori mai mică decât presiunea atmosferică de pe suprafața Lunii, oferind un mediu aproape lipsit de materie. Volumul total evacuat este de 9.000 de metri cubi, procesul de pompare durând câteva săptămâni pentru a atinge parametrii optimi.Experimentele necesită acest nivel de puritate deoarece protonii parcurg miliarde de kilometri în interiorul inelului de 27 de kilometri. Chiar și o singură moleculă de gaz rezidual poate cauza o coliziune nedorită, ducând la pierderea fasciculului de particule și la deteriorarea magneților supraconductori. Pentru a atinge aceste performanțe, inginerii folosesc pompe ionice și tehnici de criopompare bazate pe heliu lichid.Sistemul de răcire menține tuburile de fascicul la o temperatură de 1,9 Kelvin, adică -271,3 grade Celsius. Această temperatură este mai scăzută decât cea a radiației cosmice de fond, care este de aproximativ 2,7 Kelvin. Această combinație de vid extrem și temperaturi criogenice permite LHC să funcționeze ca cel mai mare și mai precis instrument științific construit vreodată de omenire.
Fapt verificat
FP-0008653 · Feb 20, 2026