Blana ornitorincului este atât de deasă și impermeabilă încât pielea animalului rămâne complet uscată în timp ce înoată.

Ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus) posedă una dintre cele mai specializate structuri de blană din regnul animal, adaptată pentru mediul semi-acvatic din Australia și Tasmania. Studiile biologice arată că densitatea firelor de păr este de aproximativ 2-3 ori mai mare decât la vidrele de râu, atingând cifre record de până la 900 de fire pe milimetru pătrat.Structura este compusă dintr-un strat de puf fin și un strat de fire de protecție mai lungi. Firele exterioare sunt plate la vârf, formând un fel de „scut” care sigilează stratul de dedesubt. Această configurație geometrică permite captarea unei bule de aer constante lângă piele, un fenomen cunoscut sub numele de izolație prin strat limită.Cercetările publicate în jurnale de zoologie confirmă faptul că acest strat de aer nu doar menține pielea uscată, ci reduce și pierderea de căldură cu până la 80% în ape cu temperaturi de 5 grade Celsius. Această adaptare este vitală, deoarece ornitorincul are o temperatură corporală neobișnuit de scăzută pentru un mamifer, de aproximativ 32 de grade Celsius. Fără această barieră hidrofobă, metabolismul său nu ar putea susține termoreglarea în timpul sesiunilor de vânătoare care pot dura până la 12 ore pe zi.Interesant este și faptul că blana ornitorincului prezintă biofluorescență sub lumină ultravioletă, o descoperire documentată în anul 2020 de cercetătorii de la Northland College. Această caracteristică, combinată cu proprietățile mecanice de impermeabilitate, transformă blana sa într-un material biologic extrem de complex și eficient.