Curcubeul este, în realitate, un cerc complet, nu doar un arc de cerc.

Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic care nu există într-o locație fizică fixă, ci depinde de poziția observatorului. Acesta se formează prin reflexia, refracția și dispersia luminii în picăturile de apă, rezultând într-un spectru de lumină ce apare pe cer. Geometria acestui proces dictează ca lumina să fie trimisă înapoi către observator la un unghi de aproximativ 40 până la 42 de grade față de linia imaginară care trece prin capul privitorului și umbra sa.Centrul acestui cerc este întotdeauna punctul antisolar, care se află exact în partea opusă soarelui față de privitor. Deoarece punctul antisolar este situat sub orizont pentru un observator aflat la nivelul solului, Pământul taie vizibilitatea cercului, lăsând la vedere doar arcul superior. Această limitare fizică a fost explicată matematic încă din secolul al XVII-lea de către cercetători precum René Descartes și Isaac Newton.Pentru a vedea un curcubeu circular complet, observatorul trebuie să se afle la o altitudine considerabilă, cum ar fi într-un avion sau pe vârful unui zgârie-nori, unde orizontul nu mai interferează cu conul de lumină. În aceste condiții, picăturile de ploaie de sub nivelul ochilor pot reflecta lumina soarelui înapoi către observator, completând inelul. Fotografiile realizate de piloți și de camerele montate pe drone au confirmat acest fenomen spectaculos, demonstrând natura sferică a interacțiunii dintre lumină și apă.