Un cerc pare mult mai mare atunci când este înconjurat de cercuri mici decât atunci când stă lângă unele uriașe.

Iluzia Ebbinghaus, numită și Cercurile Titchener, a fost descoperită de psihologul german Hermann Ebbinghaus la sfârșitul secolului al XIX-lea. Totuși, fenomenul a devenit celebru în lumea anglo-saxonă datorită lui Edward B. Titchener, care a publicat detalii despre acesta într-un manual de psihologie experimentală din 1901. Iluzia demonstrează modul în care sistemul vizual uman procesează mărimea relativă a obiectelor prin contrast.Studiile moderne de neuroimagistică sugerează că această iluzie este strâns legată de dimensiunea cortexului vizual primar (V1). Cercetătorii de la University College London au descoperit în 2011 că persoanele cu un cortex vizual mai mic experimentează iluzia mult mai puternic. Acest lucru se întâmplă deoarece o suprafață mai mică a creierului dedicată vederii tinde să amestece mai ușor informațiile contextuale cu obiectul central focalizat.Un aspect fascinant este aplicabilitatea acestei iluzii în viața de zi cu zi, în special în nutriție prin Iluzia Delboeuf. Un studiu realizat de Universitatea Cornell a demonstrat că schimbarea dimensiunii farfuriei de la 30 cm la 25 cm poate reduce consumul de calorii cu până la 22%. Creierul percepe farfuria plină ca fiind o porție satisfăcătoare, chiar dacă volumul real de hrană este mai mic.Interesant este că percepția acestei iluzii variază și cultural. Un studiu publicat în jurnalul Psychological Science a arătat că populațiile izolate, precum tribul Himba din Namibia, sunt mai puțin predispuse la această eroare vizuală. Aceștia tind să se concentreze pe detalii individuale mai degrabă decât pe contextul global, ceea ce le oferă o estimare mai precisă a dimensiunilor reale.