Zodiile folosite astăzi sunt decalate cu aproximativ o lună din cauza unei mișcări a Pământului numită precesiune.

Fenomenul care stă la baza acestei discrepanțe se numește precesiunea echinocțiilor. Aceasta reprezintă o schimbare lentă și continuă a orientării axei de rotație a Pământului, similară cu mișcarea unui titirez care începe să se clatine. Un ciclu complet de precesiune durează aproximativ 25.800 de ani.Sistemul zodiacal occidental a fost fixat de astronomul grec Ptolemeu în secolul al II-lea d.Hr., bazându-se pe observațiile babilonienilor de acum 3.000 de ani. La acea vreme, punctul echinocțiului de primăvară coincidea cu constelația Berbecului. Totuși, axa Pământului se deplasează cu aproximativ un grad la fiecare 72 de ani, ceea ce a dus la o acumulare semnificativă în timp.În prezent, din cauza acestei mișcări, constelațiile s-au deplasat spre vest cu aproximativ 36 de grade față de poziția lor originală din antichitate. Acest lucru înseamnă că semnele zodiacale nu mai corespund cu realitatea astronomică de pe cerul nocturn. De exemplu, între 30 octombrie și 23 noiembrie, Soarele trece de fapt prin constelația Balanței, deși astrologia tradițională indică zodia Scorpionului.Mai mult, astronomii moderni subliniază existența unei a 13-a constelații pe ecliptică, numită Ophiuchus (Omul cu Șarpele). Deși Soarele trece prin această regiune între 29 noiembrie și 17 decembrie, ea a fost ignorată de vechii babilonieni pentru a menține un sistem simplu de 12 luni. Astfel, harta astrologică actuală este mai degrabă o relicvă istorică decât o reprezentare a cerului contemporan.