Acidul din bateriile auto este atât de puternic încât poate dizolva complet o cheie metalică în doar câteva ore.

Bateriile plumb-acid, inventate de Gaston Planté în 1859, utilizează o soluție de electrolit compusă din aproximativ 35% acid sulfuric și 65% apă. Această concentrație este optimă pentru a facilita transferul de electroni între plăcile de plumb și dioxid de plumb. Acidul sulfuric este clasificat ca un acid mineral puternic cu o capacitate de oxidare ridicată, fiind capabil să corodeze majoritatea metalelor comune prin eliberarea de hidrogen.Atunci când un obiect metalic, precum o cheie din oțel sau alamă, intră în contact cu acest acid, are loc o reacție de substituție. Atomii de metal cedează electroni ionilor de hidrogen din acid, transformându-se în ioni metalici care se dizolvă în soluție sub formă de sulfați. Viteza de coroziune depinde de temperatura electrolitului și de compoziția exactă a aliajului metalic utilizat pentru fabricarea cheii.Studiile de laborator arată că o soluție de acid sulfuric cu o densitate de 1,28 g/cm³ poate perfora o foaie subțire de oțel în mai puțin de o oră. Pe lângă metale, acest acid este extrem de periculos pentru țesuturile umane, provocând arsuri chimice de gradul trei aproape instantaneu. Din acest motiv, standardele de siguranță internaționale impun utilizarea polipropilenei pentru carcasa bateriilor, deoarece acest plastic este unul dintre puținele materiale rezistente la atacul acidului.