Pielea de găină apare înainte ca tu să realizezi că îți este frig.

Mecanismul biologic din spatele pielii de găină, cunoscut sub numele de reflex pilomotor, este controlat de sistemul nervos simpatic. Receptorul principal responsabil pentru detectarea frigului este TRPM8, un canal ionic situat în neuronii senzoriali. Studiile de neurofiziologie au demonstrat că acești receptori sunt activați imediat ce temperatura pielii scade sub 26 de grade Celsius.Când TRPM8 detectează scăderea temperaturii, acesta trimite semnale electrice prin fibrele nervoase de tip A-delta și C direct către măduva spinării. Acest circuit formează un arc reflex care ocolește cortexul cerebral, zona responsabilă pentru gândirea conștientă. Din acest motiv, contracția mușchilor arrector pili, care ridică firele de păr, are loc în aproximativ 200 de milisecunde.În contrast, percepția conștientă a frigului necesită procesare în talamus și cortexul somatosenzorial, un proces care durează în medie 500 de milisecunde. Cercetările publicate în jurnale precum Nature au arătat că această diferență de 300 de milisecunde este crucială pentru homeostazie. Deși la oameni pielea de găină este un vestigiu evolutiv, la mamiferele cu blană acest reflex creează un strat de aer izolator care conservă căldura vitală.Acest fenomen demonstrează eficiența sistemului nervos autonom în gestionarea amenințărilor externe fără a aștepta decizia creierului. Pe lângă reglarea termică, reflexul pilomotor este legat și de eliberarea de noradrenalină, explicând de ce pielea de găină apare și în momente de stres emoțional intens sau frică. Astfel, corpul uman păstrează o „hartă” de reacție rapidă moștenită de la strămoșii noștri pentru a asigura supraviețuirea în condiții adverse.