Polul Nord magnetic se deplasează spre Siberia cu o viteză de aproximativ 55 de kilometri pe an.

Polul Nord magnetic a fost localizat pentru prima dată în anul 1831 de către exploratorul James Clark Ross în Arctica Canadiană. De atunci, acesta a parcurs peste 2.250 de kilometri, traversând regiuni vaste pentru a se îndrepta spre Rusia. În secolul al XX-lea, viteza sa de deplasare era de aproximativ 15 kilometri pe an, însă după anul 2000, aceasta a crescut brusc la peste 50 de kilometri pe an.Fenomenul este generat de dinamica nucleului extern al Pământului, situat la circa 2.900 de kilometri sub suprafață. Aici, fluxurile de fier și nichel topit creează curenți electrici care generează câmpul magnetic terestru prin efectul de dinam. Cercetătorii de la British Geological Survey și National Centers for Environmental Information (NCEI) monitorizează aceste schimbări pentru a actualiza Modelul Magnetic Mondial (WMM).Această accelerare recentă este atribuită unei lupte magnetice între două zone de flux negativ, una situată sub Canada și cealaltă sub Siberia. În prezent, zona siberiană a devenit mult mai puternică, trăgând polul magnetic spre est. Din cauza acestor schimbări rapide, Modelul Magnetic Mondial a trebuit să fie actualizat de urgență în 2019, cu un an mai devreme decât era planificat, pentru a asigura siguranța navigației aeriene și maritime.