De ce numărul de poziții posibile la șah după 30 de mutări este mai mare decât cel al atomilor din univers?
După doar 30 de mutări, o partidă de șah poate genera mai multe poziții pe tablă decât numărul total de atomi din universul observabil.
Șahul se bazează pe o creștere exponențială a posibilităților. Până la mutarea 30, numărul de configurații depășește 10 la puterea 90, în timp ce universul conține aproximativ 10 la puterea 80 de atomi. Această complexitate imensă face ca șahul să fie imposibil de calculat în totalitate chiar și pentru cele mai puternice computere.
Nerd Mode
Conceptul de complexitate a șahului este definit prin Numărul lui Shannon, stabilit de matematicianul Claude Shannon în lucrarea sa din 1950 numită Programming a Computer for Playing Chess. Shannon a estimat că există aproximativ 10 la puterea 120 de variații posibile ale unei partide întregi de șah. Această cifră este colosală dacă o comparăm cu numărul de atomi din universul observabil, estimat de cosmologi la aproximativ 10 la puterea 80.Explozia combinatorie apare deoarece, la fiecare pas, un jucător are în medie 30 de mutări legale la dispoziție. După prima pereche de mutări (alb și negru), există 400 de poziții posibile, iar după a doua pereche, numărul sare la 197.742. Până la mutarea 30, numărul de ramificații teoretice depășește capacitatea de stocare a oricărui sistem fizic cunoscut.Deși jocul de dame a fost rezolvat complet în 2007 de către Jonathan Schaeffer, demonstrând că un joc perfect duce mereu la remiză, șahul rămâne nerezolvat. Complexitatea sa este atât de mare încât nici măcar supercomputerele moderne nu pot anticipa toate finalurile posibile din poziția de start. Această profunzime matematică transformă șahul dintr-un simplu joc într-un domeniu de studiu pentru teoria jocurilor și inteligența artificială.
Fapt verificat
FP-0006624 · Feb 20, 2026