În Japonia, grupa de sânge este considerată un indicator al personalității, influențând cariera și relațiile amoroase.

Obsesia Japoniei pentru grupele de sânge a început în 1927, când profesorul Takeji Furukawa a publicat studiul 'Studiul temperamentului prin grupele de sânge'. Deși ideea a fost inițial ignorată, ea a revenit în forță în anii 1970 prin cărțile jurnalistului Masahiko Nomi. Acesta a publicat peste zece volume care au devenit rapid bestselleruri, transformând o teorie medicală într-un fenomen cultural de masă.Conform acestui sistem, grupa A este considerată 'Eroul' (serios și organizat), grupa B este 'Individualistul' (pasionat și egoist), grupa O este 'Optimistul' (sociabil și ambițios), iar grupa AB este 'Analistul' (rațional și complicat). Această clasificare este atât de adânc înrădăcinată încât în 2008, patru dintre cele mai bine vândute zece cărți din Japonia erau despre grupele de sânge. Chiar și politicienii importanți, precum fostul prim-ministru Taro Aso, și-au inclus grupa sanguină în profilurile oficiale pentru a atrage alegătorii.În ciuda popularității sale, comunitatea științifică internațională respinge categoric orice legătură între sistemul ABO și personalitate. Un studiu masiv realizat în 2014 de cercetătorul Akira Kanazawa, care a analizat peste 10.000 de persoane din Japonia și SUA, nu a găsit nicio corelație statistică semnificativă. Fenomenul persistă însă ca un mecanism social de 'spargere a gheții', similar astrologiei în Occident, oferind o modalitate rapidă de a categorisi și înțelege comportamentul uman într-o societate extrem de structurată.